Rima este specifică operelor literare în versuri. Alături de ritm, aceasta face ca textul să sune melodios și să poată fi ușor de reținut. La multe examene de limba română, elevii au de identificat rima unui text în versuri, la prima vedere. De aceea este important de știut ce tipuri de rimă există și cum să le identificăm ușor.
Câte tipuri de rimă există și cum le identifici
Potrivit definiției din manualele de limba română, rima este identitatea sunetelor de la sfârșitul a două sau mai multe versuri, începând cu ultima vocală accentuată. A face să rimeze înseamnă a face să coincidă silabele de la finalul a două sau mai multe versuri. Nu trebuie neapărat ca versurile care rimează să fie unul după altul. De fapt, felul în care se face rima este diferit de la o poezie la alta. Iată care sunt tipurile de rimă!
Rima împerecheată
Este cea mai simplă, cea mai des întâlnită și cea mai ușor de identificat. Versurile rimează două câte două, în ordine. Primul și al doilea vers se termină cu aceleași sunete, al treilea și al patrulea cu alt grup de sunete și așa mai departe. Este notată în manuale drept: a a b b, unde a și b reprezintă câte un vers din strofă. Exemplu de rimă împerecheată:
„Codrule, codruțule,
Ce mai faci, draguțule?
Că de când nu ne-am văzut
Multă vreme a trecut
Și de când m-am depărtat,
Multă lume am îmblat.” (Mihai Eminescu – „Revedere”)
Citește și: Cel mai lung cuvânt din limba română. Are 44 de litere. Puțini îi cunosc semnificația
Rima încrucișată
Acest tip de rimă apare în poeziile în care primul vers rimează cu al treilea, iar al doilea cu al patrulea. Se notează a b a b, iar un exemplu de rimă încrucișată întâlnim în următoarele versuri:
„A fost odată ca-n povești
A fost ca niciodată,
Din rude mari împărătești,
O prea frumoasa fată. (Mihai Eminescu – „Luceafărul”)
Citește și: Subiecte limba română la simularea pentru Evaluarea Națională 2023. Ce au avut elevii de rezolvat
Rima îmbrățișată
Este un tip de rimă pe care îl întâlnim mai rar și înseamnă că primul vers rimează cu al patrulea, iar al doilea cu al treilea (a b b a). Acest tip de rimă este specific primelor două strofe din sonete, iar un exemplu de astfel de rimă este:
„Copacii albi, copacii negri
Stau goi în parcul solitar,
Decor de doliu funerar
Copacii albi, copacii negri.” (George Bacovia – „Decor”)
Monorimă
Este întâlnită cel mai des în poeziile populare și înseamnă că toate versurile unui catren rimează între ele. Este cel mai ușor de identificat, iar un exemplu de monorimă întâlnim în versurile:
„La mijlocul drumului,
La puțul porumbului
Văzui floarea câmpului,
Dar nu-i floarea câmpului. (Vasile Alecsandri – „Balaurul”)
Citește și: Singurul cuvânt din limba română care începe cu nt. Sigur nu îl știai
Rima albă
Atunci când versurile unei poezii nu rimează, vorbim despre rimă albă. Aceasta este specifică mai degrabă poeziilor moderne și o întâlnim adesea în operele lui Nichita Stănescu și ale lui Lucian Blaga. Un exemplu de rimă albă este:
„Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
cu mintea tainele ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric.” (Lucian Blaga – „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”)
Rimă imperfectă
Se întâlnește atunci când tipurile de rimă menționate anterior alternează în cadrul aceleiași poezii.
