Stema României este un simbol național ce se regăsește pe numeroase documente oficiale, clădiri guvernamentale și chiar pe pașapoartele românești. Cu toate acestea, puțini oameni cunosc semnificația profundă și importantă a unui element adesea trecut cu vederea de pe stema țării noastre. Este vorba de cei doi delfini afrontați. Iată care este simbolistica lor.
Simbolul neobișnuit care se află pe stema României
Stema României este formată dintr-un vultur sau o acvilă, pe un scut, având aripile deschise. În cioc ține o cruce, pe cap poartă Coroana de oțel a României, iar în gheare o sabie și un sceptru. Între aripile protectoare se află un scut împărțit în cinci părți cuprinzând stemele celor 5 regiuni istorice: Țara Românească, Oltenia, Moldova, Transilvania și Dobrogea.
Citește și: Cum arată singurul sat rotund din România. Turiștii sunt fascinați de peisaje și forma caselor
Pe stema României este poziționat un simbol adesea trecut cu vederea chiar și de cei mai patrioți dintre români: cei doi delfini afrontați, poziționați în partea inferioară, între steama Olteniei și stema Transilvaniei.
De fapt, ce doi delfini prezenți pe stema României reprezintă stema Dobrogei, un simbol mai puțin cunoscut. Această stemă a fost introdusă relativ târziu, în anul 1872, și reprezintă doi delfini poziționați cu capul în jos pe un fundal azur.
Deși poate părea ciudat sau neobișnuit pentru unii, simbolul are o strânsă legătură cu istoria și cultura Dobrogei. Delfinii sunt animale marine, iar Dobrogea este regiunea care are deschidere la Marea Neagră. Așadar, acest simbol poate reprezenta legătura strânsă a Dobrogei cu marea și viața marină bogată.
Când a fost adoptată actuala stemă a României
Actuala stemă a României are la bază stema României interbelice, care a fost proiectată în anul 1921 de heraldistul clujean Jozsef Sebestyen, la cererea regelui Ferdinand I al României. Ea a fost adoptată de cele două Camere reunite ale Parlamentului, în data de 10 septembrie 1992.
În comparație cu stema României interbelice, stema actuală are o formă simplificată, lipsindu-i scutul mic cu simbolul heraldic al Casei de Hohenzollern.
De ce Banatul, Crișana și Maramureșul nu au stemă proprie?
Deși sunt trei regiuni istorice extrem de importante, Banatul, Crișana și Maramureșul nu au avut simboluri heraldice proprii de tradiție. Cu toate acestea, în anul 1921 s-a stabilit ca Banatului să îi fie atribuită stema Olteniei, iar Crișanei și Maramureșului să îi fie atribuită stema Transilvaniei.
Până la data de 31 decembrie 2018, autoritățile publice au avut obligația să înlocuiască stemele și sigiliile existente în prezent cu noul model al acestora. De la 1 ianuarie 2019 nu mai este permisă folosirea stemei României fără acvila încoronată.
