Conclavul papal din 2025, unul dintre cele mai așteptate din istoria recentă a Vaticanului, începe în contextul morții Papei Francisc. Deși starea sa de sănătate fragilă din ultimii ani lăsase loc speculațiilor, vestea dispariției sale a generat o undă de șoc în întreaga lume catolică. Acum, ochii lumii sunt ațintiți asupra Capelei Sixtine, unde cardinalii se vor întruni într-un proces riguros și tainic pentru a desemna succesorul tronului papal.
Regulile se schimbă: 138 de cardinali calificați pentru vot
De la 22 ianuarie 2025, regulile care guvernează alegerea Papei au fost ajustate. Din totalul celor 252 de cardinali existenți, doar 138 îndeplinesc criteriile pentru a participa la vot: vârsta sub 80 de ani și statutul de cardinal elector. Votul are loc exclusiv în Capela Sixtină, unde sunt programate până la patru runde pe zi, până când unul dintre candidați întrunește două treimi din voturi.
Procesul, care de obicei se întinde între 15 și 20 de zile, se desfășoară în condiții de maximă confidențialitate. Cardinalilor li se interzice să comunice cu exteriorul pe durata conclavului, iar angajamentele lor sunt consfințite prin jurăminte sacre.
Favoriții la scaunul papal: cine sunt „papabilii” momentului?
Printre cei mai vehiculați candidați la titlul de Papă se numără patru figuri remarcabile ale Bisericii Catolice:
Cardinalul Pietro Parolin, în vârstă de 70 de ani, este secretar de stat al Vaticanului din 2013. Considerat un diplomat moderat, Parolin a afirmat recent:
„Toată lumea poate contribui la pace, dar soluțiile nu trebuie să fie niciodată impuse în mod unilateral.”
Reputația sa echilibrată îl face un candidat de consens.
Cardinalul Luis Antonio Tagle, în vârstă de 67 de ani, proprefect al Dicasterului pentru Evanghelizare, este văzut ca un posibil prim Papă asiatic. Cunoscut pentru pozițiile progresiste și empatia față de comunitățile marginalizate, Tagle spunea în 2015:
„Cuvintele dure din trecut i-au izolat pe homosexuali, pe mamele necăsătorite și pe cei divorțați. Avem nevoie de o Biserică a compasiunii.”
Cardinalul Matteo Zuppi, 69 de ani, lider al Conferinței Episcopale din Italia, este apropiat de Papa Francisc. A condus misiuni diplomatice în Ucraina și SUA și este un susținător al deschiderii Bisericii față de comunitatea LGBT+, pledând pentru „dialog și înțelegere reciprocă”.
Cardinalul Raymond Leo Burke, 76 de ani, este considerat un tradiționalist fervent. Acesta s-a opus reformelor lui Francisc și a declarat că „politicienii catolici care susțin avortul nu ar trebui să primească Euharistia”, atacând frontal pozițiile moderate ale predecesorului său.
Un proces încărcat de semnificații istorice
Vaticanul este conștient de importanța momentului. Aproape 80% dintre cardinalii electori au fost numiți chiar de Papa Francisc, ceea ce sporește șansele ca linia sa progresistă să continue. Cu toate acestea, istoria a arătat că alegerile pot aduce surprize majore. În 2013, Bergoglio era considerat prea bătrân pentru a deveni Papă, iar în 1978, Wojtyla nu figura pe listele de favoriți.
Conform unei zicale vaticane bine-cunoscute, „Cine intră într-un conclav ca Papă, iese cardinal”, subliniind caracterul imprevizibil al alegerii. Contextul global tensionat și temele majore precum pacea, criza refugiaților, schimbările climatice și sexualitatea umană vor juca un rol important în orientarea votului.
Biserica Catolică în pragul unei noi epoci
Indiferent cine va fi ales, noul Papă va trebui să răspundă unor provocări fără precedent, într-o lume polarizată și profund schimbată. Alegerea sa va influența nu doar Biserica, ci și scena geopolitică globală.
