Schimbările climatice în România nu mai sunt o amenințare viitoare, ci o realitate prezentă cu efecte vizibile și periculoase. Un nou studiu realizat de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca trage un semnal de alarmă: valurile de căldură din timpul verii pun în pericol direct sănătatea populației urbane, mai ales în orașe considerate, până nu demult, relativ ferite de astfel de fenomene extreme.
Schimbările climatice afectează sănătatea, ecosistemul și buzunarul românilor
Marius Cristea, expert în dezvoltare urbană, a explicat în cadrul emisiunii Pro Verde că situația a devenit alarmantă în ultimii 30 de ani. Conform datelor din studiu, numărul valurilor de căldură care afectează Cluj-Napoca – o zonă recunoscută anterior pentru climatul său moderat – s-a dublat, iar consecințele sunt grave.
„Numărul de îmbolnăviri și chiar de decese în perioada de vară a crescut semnificativ”, a declarat Cristea. „Nu e de glumă, absolut deloc.”
Creșterea temperaturilor nu are un impact limitat doar la nivelul sănătății umane. Efectele sunt resimțite și la nivel ecologic și economic. Biodiversitatea urbană și rurală este pusă în pericol, iar animalele sălbatice, dar și cele de companie, suferă din cauza valurilor de căldură tot mai intense și mai frecvente.
„Sunt plante, sunt animale care au foarte mult de suferit, inclusiv animalele de companie”, a avertizat expertul.
Din punct de vedere financiar, schimbările climatice vin cu costuri ascunse, dar din ce în ce mai apăsătoare. Facturile la electricitate cresc semnificativ în lunile de vară, odată cu utilizarea intensivă a aparatelor de aer condiționat. Cristea a subliniat că numeroase localități din România ajung să cumpere apă potabilă pentru consum, din cauza secetei și a lipsei alimentării centralizate.
„Sunt multe localități în România care în timpul verii nu mai au alimentare cu apă din surse centralizate, trebuie să cumpere apă și așa mai departe”, a explicat el.
Semnele crizei: Lacuri secate și râuri instabile
Un alt aspect critic menționat de Marius Cristea este gradul alarmant de scăzut de încărcare a lacurilor de acumulare din țară. Potrivit datelor, anul acesta România înregistrează cel mai scăzut nivel al apelor din ultimul deceniu.
„Avem anul acesta cel mai scăzut grad de încărcare a lacurilor de acumulare din ultimii zece ani.”
La acestea se adaugă modificările bruște ale regimului pluviometric: perioadele cu precipitații intense sunt urmate imediat de secete severe, ceea ce afectează nu doar mediul, ci și infrastructura energetică și agricolă a țării.
„Debitele râurilor au devenit extrem de fluctuante, avem precipitații foarte abundente, urmate de perioade de secetă prelungită, că asta înseamnă de fapt schimbările climatice în România”, a declarat Cristea, amintind o informare recentă făcută de ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Ce soluții avem?
Studiul subliniază că autoritățile locale și centrale trebuie să ia măsuri urgente de adaptare și prevenție. Este nevoie de investiții în infrastructura verde, reconfigurarea orașelor pentru a reduce efectul de insulă de căldură și politici publice care să susțină consumul eficient de apă și energie.
De asemenea, educația climatică și campaniile de conștientizare pot avea un rol crucial în pregătirea populației pentru a face față mai bine valurilor de căldură și altor manifestări ale schimbărilor climatice.
