Cea mai tânără femeie diagnosticată în Spitalul Universitar de Urgență București, în ultimii 5 ani, cu cancer de col a avut 19 ani. Astăzi, de Ziua Internațională de Conștientizare a Infecției cu HPV, Prof. Univ. Dr. Monica Mihaela Cîrstoiu, șeful Clinicii de Obstetrică- Ginecologie a Spitalului Universitar de Urgență București a vorbit despre ce înseamnă infecția cu HPV și ce cazuri excepționale a întâlnit.
Cea mai tânără femeie diagnosticată în Spitalul Universitar de Urgență București, în ultimii 5 ani, cu cancer de col a avut 19 ani. Ea a ajuns la medic și, din fericire, a fost și externată după tratament.
”Era o pacientă neinvestigată anterior. Ea nu s-a prezentat la medici, deși ar fi putut. Trebuie să îți înțelegi simptomele ca să știi că trebuie să de duci la medic. Dacă ai sângerări neregulate, dacă ai sângerări la contact sexual, dacă ai scurgeri patologice, trebuie să mergi la medic. Nu le consideri normale sau banale infecții. (…)
Era o pacientă din mediul rural, dar accesul către medic este asigurat măcar prin medicul de familie. El gestionează cazul și trimite la medicul specialist”, spune, pentru EGO, Prof. Univ. Dr. Monica Cîrstoiu.
”Sarcina la adolescente reprezintă o problemă de sănătate publică”
De altfel, explică reputatul medic, în România, de ceva vreme, sarcina la adolescente este un lucru comun, dar care este o problemă de sănătate publică națională.
”Pacienta avea sarcini și debutase ca viață sexuală din copilărie – aici, în România, sarcina la adolescente reprezintă o problemă de sănătate publică. Odată cu începerea vieții sexuale în tinerețe, cu mai mulți parteneri sexuali și mai multe sarcini, soldate cu nașteri pe cale naturală sau cu întreruperi de sarcină duc la apariția riscului de cancer de col”, spune șeful Clinicii de Obstetrică- Ginecologie a Spitalului Universitar de Urgență București.
Dar, mai atrage atenția medicul, un asemenea diagnostic nu înseamnă un capăt de drum. ”Cancerul de col poate fi învins. Avem în mână 3 arme principale. Prima e prezentarea la medicul de specialitate. A doua e screening-ul, e testarea prin Babeș Papanicolau și, viitorul, vaccinarea anti-HPV. Vaccinarea e dedicată copiilor între 11 și 18 ani, copiilor care nu și-au început viața sexuală, este dedicată fetițelor, dar și băieților.
Femeile adulte sau fetele la care a debutat viața sexuală beneficiază și ele de această vaccinare, dar nu cu eficiența maximă ca în condițiilor abstinenței, dar e foarte important”, explică Prof. Univ. Dr. Monica Cîrstoiu.
”Numărul pacientelor a crescut”
În contextul în care acum se testează mai mult, iar viața sexuală debutează mult mai devreme, incidența infectării cu virusul HPV a crescut.
”Numărul pacientelor a crescut. Acum, cu testarea genetică prin biologie moleculară a virusului și atunci pute m spune că avem un număr mai mare a pacientelor corect diagnosticate cu virusul HPV. Pentru că până acum se făcea prin testare de Babeș Papanicolau și, da, noi nu putem spune dacă pacienta avea virusul HPV din trecut sau nu. Înseamnă că o pacientă, odată diagnosticată cu virusul, ea nu trebuie stigmatizată cu cancer de col.
Pacienta trebuie să treacă printr-o perioadă de peste 5 – 10 ani până ca virusul care să rămână persistent să îi producă astfel de leziuni (care să provoace cancerul de col, n. red.). Ceea ce putem spune că la ora actuală diagnosticăm corect prin biologie moleculară prezența sau absența virusului (iar de aceea a crescut numărul de diagnostice cu infecția virusului HPV, n. red.)”, mai explică Prof. Univ. Dr. Monica Cîrstoiu.
Care este soluția?
Soluția pentru ca infecția cu HPV să devină mai rară este simplă: educația. Iar educația înseamnă, explică medicul, o educația sanitară care să înceapă devreme, chiar înainte de adolescență.
”Este extrem de important ca copilul să trăiască într-un mediu în care să se vorbească cu normalitate despre probleme legate de sexualitate, de menstruație, de contacte sexuale, de o viitoare sarcină. Atât timp cât noi nu reușim să educăm populația în ideea de a vorbi deschis cu propriul copil, vom avea mari deficiențe în acest domeniu. Un rol important îl are și școala, acolo unde accesul la cursurile de educație sanitară, repet educație sanitară, nu sexuală, este limitat de accesul părintelui la acel curs opțional. Și nu cu surprindere am realizat, când am deschis cursul opțional pentru studenții la medicină, de sexologie, că interesul era extrem de mare.
Pentru acest curs opțional, în momentul în care exista un număr maxim de studenții pe care îi puteam permite pentru accesul în amfiteatru, am avut, când nu era limitat, în Amfiteatrul Mare de la Spitalul Universitar de Urgență, până la 200 de studenți, în anul 5. Erau dornici să afle noțiuni de sexologie medicală. De ce? Pentru că nu au avut acces la informație. Deci, educația este punctul principal”, mai spune Prof. Univ. Dr. Monica Cîrstoiu.
Ce este HPV?
Infecția cu Virusul Papiloma Uman (HPV) reprezintă una dintre cele mai răspândite infecții cu transmitere sexuală. Deși majoritatea infecțiilor sunt asimptomatice și se remit de la sine, anumite tulpini de HPV pot declanșa afecțiuni grave, inclusiv cancer – în particular, cel de col uterin. De altfel, 5% din toate formele de cancer din întreaga lume sunt atribuite infecției cu HPV.
La nivel mondial, cancerul de col uterin se situează pe locul al patrulea în topul celor mai frecvente forme de cancer la femei, iar la fiecare două minute, o femeie moare din cauza acestui tip de cancer.
În România, statisticile arată că, anual, peste 4300 de femei primesc un diagnostic de cancer de col uterin. Iar în fiecare zi, 6 femei pierd lupta cu această boală1. De altfel, România este pe primul loc în Europa în ceea ce privește mortalitatea prin această formă de cancer.
Prevenția și diagnosticarea precoce joacă un rol esențial în combaterea acestei afecțiuni. Vaccinarea anti-HPV este cea mai eficientă metodă de prevenție primară, iar screening-ul regulat permite depistarea leziunilor precanceroase și tratamentul lor timpuriu.
