România continuă să ocupe un loc fruntaș în statisticile europene atunci când vine vorba despre vârsta tinerelor mame și structura familiilor numeroase. Potrivit celor mai recente date furnizate de Eurostat, țara noastră se remarcă în Uniunea Europeană prin două aspecte semnificative: o vârstă medie de doar 27 de ani pentru primul copil și o proporție ridicată de familii cu cel puțin patru copii.
România, țara contrastelor demografice: mame tot mai tinere, familii numeroase, dar mai puțini copii în total
Aceste cifre plasează România imediat după Bulgaria în clasamentul țărilor cu cele mai tinere mame din UE și pe podium, alături de Finlanda și Slovacia, în ceea ce privește familiile numeroase.
Cu toate acestea, paradoxul demografic se adâncește: numărul total de nou-născuți din Uniunea Europeană este în scădere. În 2023 s-au înregistrat doar 3.670.000 de nașteri în spațiul comunitar, comparativ cu 4.200.000 în urmă cu un deceniu.
România conduce, din păcate, și într-un clasament mai puțin dorit – cel al mamelor minore. Lipsa de educație sexuală, accesul limitat la servicii de sănătate și mentalitățile tradiționale din anumite zone contribuie la această realitate. Deși vârsta medie pentru primul copil este de 27 de ani, există o proporție semnificativă de adolescente care devin mame înainte de a împlini 18 ani.
Medicul obstetrician Marius Mihăilă explică:
„În general, între 20 și 25 de ani apare prima sarcină, iar între sarcini există, de obicei, un interval de 2-3 ani. De la a treia sau a patra sarcină în sus, situațiile sunt mai excepționale”, menționează specialistul.
Totodată, sociologul Bogdan Mucea analizează tendința generală de întârziere a maternității în Europa:
„Observăm o tendință la nivel european de creștere a vârstei la care femeile aleg să facă primul copil. În România, modelul cultural și economic încă susține familiile numeroase și mamele tinere”, subliniază acesta.
Povestea Sofiei, mamă a cinci copii
Un exemplu relevant este cel al Sofiei, o femeie din România care la 41 de ani are deja cinci copii. A devenit mamă pentru prima dată la 24 de ani și spune că nu ar fi reușit fără sprijinul soțului.
„În câte o zi e mai bine, în câte o zi mai greu, trebuie să pregătesc pentru cinci mâncare”, povestește Sofia.
Familia sa este una unită, iar cei cinci copii, cel mai mare având 17 ani, se ajută între ei zilnic.
Acest tip de familie este tot mai rar întâlnit în alte state europene, unde stabilitatea economică vine adesea la pachet cu amânarea deciziei de a avea copii sau cu alegerea de a rămâne la un singur copil.
Finlanda, liderul familiilor numeroase din UE
La nivel european, Finlanda conduce clasamentul familiilor cu patru sau mai mulți copii – aproape 10% dintre gospodării se încadrează în această categorie. România nu este departe, însă diferențele economice rămân semnificative. În timp ce în țările nordice sprijinul de stat pentru familii este generos și constant, în România, multe familii mari se bazează în continuare pe eforturi proprii și pe ajutorul rudelor.
În ciuda acestor cifre aparent optimiste pentru România, Europa se confruntă cu o criză demografică profundă. Scăderea constantă a natalității din ultimii ani reprezintă o problemă majoră pentru sustenabilitatea sistemelor publice și pentru viitorul economic al continentului.
În ciuda faptului că în unele regiuni ale Europei centrale și de est, cum este România, încă se mai nasc copii la vârste tinere, trendul general este de scădere. Din ce în ce mai multe cupluri europene amână decizia de a deveni părinți sau aleg să nu aibă copii deloc, din motive ce țin de carieră, instabilitate financiară sau lipsă de sprijin instituțional.
