Pe 24 februarie, românii sărbătoresc Dragobetele, o zi cu o puternică încărcătură simbolică, ce marchează atât începutul primăverii, cât și celebrarea iubirii. Considerată echivalentul autohton al Valentine’s Day, această tradiție își are rădăcinile în mitologia populară și este asociată cu renașterea naturii, fertilitatea și norocul în dragoste.
Cine a fost Dragobete? Povestea fiului Babei Dochia
Legenda spune că Dragobete a fost un tânăr chipeș și vesel, fiul Babei Dochia, unul dintre cele mai cunoscute personaje din mitologia românească. Se spune că, la scurt timp după nașterea sa, Baba Dochia a chemat patru ursitoare – simbolizând cele patru anotimpuri – pentru a-i hărăzi destinul. Acestea i-au dăruit frumusețe, iubire și darul de a înveseli oamenii cu cântecele sale la fluier.
În cultura populară, Dragobete este văzut ca un simbol al iubirii sincere și al bucuriei de a trăi, iar numele său a fost interpretat în diverse moduri de-a lungul timpului, fiind asociat cu expresii precum „chipul frumos”, „tânărul ales” sau „chip de lumină”.
În fiecare an, ziua dedicată acestui personaj legendar coincide cu o sărbătoare creștină din calendarul ortodox – „Întâia și a doua aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul” – însă tradițiile Dragobetelui au rămas vii în cultura populară și sunt respectate cu sfințenie în multe regiuni ale României.
Tradiții și obiceiuri de Dragobete: cum se sărbătorește iubirea
În trecut, în satele românești, tinerii se îmbrăcau în straie de sărbătoare și organizau petreceri, cântece și jocuri pentru a marca această zi. O tradiție cunoscută sub numele de „Dragobetele sărută fetele” simbolizează începutul unei povești de dragoste. În cadrul acestui obicei, băieții ofereau flori fetelor pe care le plăceau și încercau să le fure un sărut. Dacă fata răspundea pozitiv, relația era pecetluită simbolic.
Un alt obicei important era culesul ghioceilor. Tinerii mergeau în grupuri prin pădure și adunau primele flori ale primăverii, pe care le foloseau în diverse ritualuri. În unele zone, fetele tinere și femeile nemăritate adunau zăpadă proaspătă, o topeau și se spălau cu apa obținută, crezând că astfel vor avea tenul luminos și părul frumos.
Superstiții legate de Dragobete: ce trebuie și ce nu trebuie să faci
Sărbătoarea este însoțită și de numeroase superstiții, transmise din generație în generație. Se spune că:
- Dacă în ziua de Dragobete plouă, primăvara va fi frumoasă și plină de belșug.
- Cei care aud glasul unei pupeze în această zi vor fi harnici tot anul.
- Fetele care își pun busuioc sub pernă în noaptea de 23 spre 24 februarie își pot visa ursitul.
- Nu este bine să plângi de Dragobete, deoarece lacrimile pot aduce ghinion și necazuri în lunile următoare.
Dragobetele – sărbătoare a iubirii și a logodnei păsărilor
În cultura populară, Dragobetele este cunoscut și sub denumiri precum „Cap de primăvară”, „Sântion de primăvară” sau „Logodna păsărilor”. Se crede că, în această zi, păsările își aleg perechea și își construiesc cuiburile, simbolizând fidelitatea și iubirea eternă.
Inspirate de acest fenomen, în unele regiuni ale țării, tinerele cupluri își oficializau logodna de Dragobete, crezând că astfel relația lor va fi binecuvântată cu armonie și stabilitate.
O sărbătoare care renaște în prezent
Deși în trecut era o sărbătoare respectată mai ales la sate, Dragobetele a început să câștige popularitate și în orașe, pe măsură ce românii redescoperă tradițiile autentice. Cuplurile își fac mici cadouri simbolice, își declară sentimentele și sărbătoresc iubirea în stil tradițional, fie prin participarea la evenimente tematice, fie prin păstrarea unor obiceiuri vechi.
Indiferent de modalitatea în care este celebrat, Dragobetele rămâne o ocazie specială, care pune în valoare frumusețea tradițiilor românești și aduce un strop de magie în viețile îndrăgostiților.
