Albert Einstein a avut multe citate care au devenit celebre, iar unul anume a dus la impresia că el ar fi fost vegetarian. Mulți au speculat că, fiind vegetarian, ar putea ajuta la funcția cognitivă. Sau că dieta oamenilor cu IQ de geniu ar putea fi vegană. Adevărul este, însă, că Einstein nu avea o dietă vegană sau specială. El a devenit vegan doar cu un an înainte de a muri.
„Nimic nu va aduce beneficii sănătății umane și nu va crește șansele de supraviețuire a vieții pe Pământ la fel de mult ca evoluția către o dietă vegetariană”, spune citatul.
În 1954, Albert Einstein a scris o scrisoare fizicianului Hans Meuhsan și i-a spus:
„Trăiesc fără grăsimi, fără carne, fără pește, dar mă simt destul de bine așa”.
Dieta, legătura cu funcția congnitivă
Știm deja de mult că dieta joacă un rol cheie în sănătatea noastră generală. În ultimii ani, tot mai multe studii asociază microbiomul intestinal (totalitatea microorganismelor din intestin) cu sănătatea generală, cu sistemul imunitar și cu funcția creierului. Dar toate acestea ridică întrebarea: a fost geniul lui Einstein, așa cum au susținut unii, ajutat de dieta lui?
Dieta oamenilor cu IQ de geniu
Oamenii de știință au înțeles de mult că organismul uman, inclusiv creierul, are nevoie de hrană potrivită pentru a funcționa optim. Dacă micul dejun este sau nu cea mai importantă masă a zilei este încă în discuție. Dar se pare că Einstein a înțeles importanța de a obține niște „combustibil” pentru creier înainte de a începe ziua. Herta Waldow, menajera lui Einstein, a făcut o serie de interviuri despre experiența ei în munca pentru celebrul om de știință.
În cartea pe această temă, Einstein at Home, Waldow susține că „Herr Professor a mâncat întotdeauna ouă prăjite, cel puțin două”, aproape în fiecare dimineață. Potrivit ei, îi plăceau atât ciupercile, cât și mierea. „Probabil că ar fi mâncat ciuperci de trei ori pe zi”, spune ea.
În biografia sa despre Einstein, Walter Isaacson a remarcat despre soția omului de știință, Elsa:
„Era destul de plină de resurse și de bogată pentru a se ocupa de ouăle, untul și pâinea care îi plăceau, chiar dacă războiul a făcut ca astfel de alimente să fie greu de găsit.”
Deci, pâinea prăjită poate să fi făcut parte din micul dejun al lui Einstein. Totuși, asta nu dovedește că dieta oamenilor cu IQ de geniu ar putea fi specială. Indiferent dacă știa sau nu, micul dejun al lui Einstein a fost de fapt destul de dens din punct de vedere nutrițional. Ouăle sunt bogate în proteine și minerale precum fier, seleniu și fosfor. Ciupercile, preferatele fizicienilor, sunt bogate în vitamine B și antioxidanți. Este puțin probabil că aceste alimente au fost sursa geniului lui Einstein, dar o dietă bogată în proteine, vitamine și minerale ar fi putut ajuta creierul lui să funcționeze optim.
Masa de prânz, mai puțin importantă pentru Einstein
În comparație cu micul dejun, prânzul a fost mult mai puțin important în viața de zi cu zi a lui Einstein. Sunt date puține despre asta, însă din ce s-a descoperit până acum, se pare că nu era foarte importantă pentru el. Într-o scrisoare pe care a scris-o în 1915 celui de-al doilea fiu al său, Hans Albert Einstein, el spunea:
„De multe ori sunt atât de absorbit de munca mea, încât uit să mănânc prânzul”.
Inverse scrie că nu au mai fost găsite alte date importante. Nici despre vreo dietă specifică. În cartea lui, Isaacson relatează povestea unei fetițe de opt ani, Adelaide, din cartierul lui Einstein. Ea a trecut mai întâi pe la casa profesorului pentru a cere ajutor la o problemă de matematică, iar apoi a devenit un vizitator obișnuit. Uneori, fetița venea cu prieteni, pentru discuții interesante cu omul de știință. Isaacson amintește de una dintre aceste vizite ale lui Adelaide și un prieten de-al ei. El scrie că Einstein le-a oferit prânzul, iar ei au acceptat. Apoi relatează din punctul de vedere al fetiței:
„Așa că a mutat o grămadă de hârtii de pe masă, a deschis patru cutii de fasole cu un deschizător de conserve și le-a încălzit pe o sobă Sterno una câte una, a înfipt câte o lingură în fiecare și acesta a fost prânzul nostru. Nu ne-a dat nimic de băut.”
Fasolea este o sursă grozavă de antioxidanți, minerale și fibre (precum și hrănește acele bacterii bune din intestin), ceea ce poate face conexiunea dintre dieta lui și funcția cognitivă. Dar este puțin probabil ca priceperea lui științifică să fi fost rezultatul direct al dietei lui. Însă alimentele bogate în nutrienți cu siguranță nu i-au făcut rău.
Dieta oamenilor cu IQ de geniu. Absorbit de discuții, a mâncat caviar fără să-și dea seama
Isaacson scrie că unii dintre oamenii de știință apropiați ai lui Einstein se întâlneau în mod regulat cu el. Ei discutau despre fizică și alte activități academice. Aceste cine, scrie Isaacson, „au fost mese frugale de cârnați, brânză Gruyère, fructe și ceai”. Chiar și atunci când mâncarea era mai sofisticată, Einstein era mai predispus să se implice în conversație, decât la ceea ce mănâncă. Isaacson își amintește când prietenii săi, matematicienii Maurice Solovine și Conrad Habicht, i-au adus caviar de ziua lui.
Einstein a fost absorbit în analiza principiului inerției lui Galileo și, în timp ce vorbea, a luat gură după gură de caviar fără să pară să observe. Habicht și Solovine au fost uimiți de gestul lui. „Îți dai seama ce ai mâncat?” a întrebat în cele din urmă Solovine. „Pentru numele Domnului”, a exclamat Einstein. „Deci acesta a fost faimosul caviar!” S-a oprit o clipă, apoi a adăugat: „Ei bine, dacă oferi mâncare gourmet țăranilor ca mine, știi că nu o vor aprecia”.
A avut probleme gastro-intestinale
Deci, este imposibil de spus dacă dieta lui Einstein a contribuit la mintea sa extraordinară. Faimosul fizician a fost, din păcate, afectat de probleme gastrointestinale cronice de-a lungul vieții. Acestea au inclus atât ulcere gastrice, cât și icter. Când Einstein avea 38 de ani, unul dintre prietenii săi a devenit îngrijorat de problemele digestive ale omului de știință. Astfel, l-a trimis la medic, care l-a diagnosticat cu o „boală cronică de stomac”. De asemenea, i-a impus o dietă de patru săptămâni. Trebuia să mănânce orez, macaroane și pâine zwieback care este o pâine germană uscată, crocantă.
În ciuda dietei blânde, problemele lui de stomac au persistat până mai târziu în viața. Mai mult, păreau să devină mai grave cu timpul. Apoi, cu aproximativ un an înainte de a muri, un medic i-a sugerat să reducă complet carnea, grăsimea și alcoolul. Vegetarianismul lui a durat doar un an. În concluzie, dieta oamenilor cu IQ de geniu nu pare să fie una specială.
În aprilie 1955, Einstein a murit din cauza unui anevrism de aortă abdominală. Deși, probabil că nu dieta lui a fost de vină, obiceiurile lui de viață ar fi putut fi. Potrivit Clinicii Mayo, consumul de tutun este cel mai mare factor de risc pentru dezvoltarea unui anevrism de aortă abdominală.
