România se confruntă cu o scădere alarmantă a natalității, iar statisticile arată că din ce în ce mai multe femei fie amână momentul maternității, fie aleg să nu devină mame deloc. Un studiu realizat de ClubulCopiilor.ro relevă faptul că, în ultimele decenii, vârsta la care femeile decid să aibă primul copil a crescut semnificativ, iar acest fenomen are consecințe directe asupra ratei de fertilitate din țară.
Dacă în anii ’90 majoritatea femeilor își întemeiau familii și aveau copii la vârste fragede, astăzi lucrurile stau cu totul diferit. Numărul mamelor cu vârste cuprinse între 35 și 39 de ani a crescut cu 174% față de 1990, în timp ce procentul femeilor cu vârsta între 35 și 44 de ani care nu au copii aproape s-a dublat în aceeași perioadă. În 1992, doar 10% dintre femeile din această categorie nu aveau copii, însă în 2021 procentul a ajuns la 19%.
Disparități regionale: Bucureștiul, în fruntea listei
Studiul arată că procentul femeilor fără copii variază semnificativ în funcție de regiune. Bucureștiul ocupă primul loc la nivel național, cu aproape una din trei femei cu vârsta cuprinsă între 35 și 44 de ani fără copii, dublu față de anii ’90, când acest procent era de 16%.
Pe locurile următoare se află Cluj și Timiș, cu 23%, urmate de Brașov și Arad, unde 20% dintre femei nu sunt mame. Alte județe cu procente ridicate sunt Ilfov (19%), urmat de Sibiu, Hunedoara, Alba, Iași, Galați, Vrancea și Bihor, toate cu 18%.
Această tendință este observată atât în mediul urban, cât și în cel rural, deși diferențele sunt mai accentuate în orașele mari, unde femeile educate aleg mai des să amâne maternitatea sau să renunțe complet la această opțiune.
Natalitatea în declin: România sub pragul de înlocuire a populației
Scăderea numărului de mame are un impact direct asupra fertilității totale. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), rata fertilității în România a ajuns la 1,47 copii per femeie în 2023, mult sub pragul necesar de 2,1 copii per femeie pentru a asigura înlocuirea generațiilor.
În plus, un raport recent al Organizației Națiunilor Unite (ONU) arată că, în ritmul actual, România ar putea pierde aproape jumătate din populație până în 2100, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă pentru viitorul țării.
Ce determină femeile să renunțe la maternitate?
Există mai mulți factori care influențează decizia femeilor de a nu avea copii sau de a amâna momentul maternității. Printre cei mai importanți se numără:
- Stabilitatea financiară – Costurile ridicate asociate creșterii unui copil îi determină pe mulți să amâne sau chiar să renunțe la ideea de a avea copii.
- Cariera și educația – Femeile petrec mai mult timp în sistemul educațional și își prioritizează cariera, ceea ce duce la întârzierea momentului în care devin mame.
- Lipsa sprijinului social și a politicilor de susținere a familiilor – Multe femei consideră că nu beneficiază de suficiente facilități pentru a echilibra viața profesională cu cea de familie.
- Insecuritatea economică și socială – Instabilitatea locurilor de muncă și dificultățile economice descurajează tinerii să își întemeieze o familie.
Ce măsuri sunt necesare pentru a combate declinul demografic?
Pentru a încuraja natalitatea, specialiștii atrag atenția asupra necesității unor politici publice care să sprijine familiile și să creeze un mediu mai prietenos pentru părinți. Printre soluțiile propuse se numără:
- Stimulente financiare pentru familiile cu copii;
- Extinderea concediului de maternitate și paternitate;
- Sprijinirea mamelor care vor să revină în câmpul muncii prin programe flexibile și creșe accesibile;
- Facilități fiscale pentru părinți și ajutoare pentru creșterea copilului;
- Campanii de conștientizare privind beneficiile și sprijinul pentru familiile tinere.
România se află într-un punct critic din punct de vedere demografic, iar dacă trendul actual continuă, impactul pe termen lung ar putea fi devastator. Fără intervenții rapide și eficiente, țara noastră riscă să se confrunte cu o criză a forței de muncă și cu o populație îmbătrânită, ceea ce va pune o presiune enormă pe sistemele de sănătate și de pensii.
