Vladimir Putin a declanșat cel mai mare război din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace cu justificarea că Ucraina modernă, cu orientare occidentală, reprezenta o amenințare constantă și că Rusia nu se poate simți „în siguranță, nu se poate dezvolta și nu poate exista”. De atunci, mii de oameni au murit, orașe precum Mariupol zac în ruine, iar 13 milioane de oameni s-au refugiat în alte țări sau au fost strămutați.
De ce vrea Putin, de fapt, Ucraina. Care a fost obiectivul său inițial?
Scopul inițial al liderului rus a fost de a cuceri Ucraina și de a-i înlătura guvernul, punând capăt definitiv dorinței acesteia de a se alătura NATO. După o lună de eșecuri, a renunțat la încercarea de a cuceri capitala Kiev și și-a îndreptat ambițiile către estul și sudul Ucrainei.
La 24 februarie, când a lansat invazia, Putin a declarat poporului rus că obiectivul său este de a „demilitariza și denazifica Ucraina”. Scopul său a fost acela de a proteja oamenii supuși la ceea ce el a numit opt ani de intimidare și genocid din partea guvernului ucrainean. Un alt obiectiv a fost adăugat în curând: asigurarea statutului de neutralitate al Ucrainei, potrivit BBC.
Ministrul de externe, Serghei Lavrov, a vorbit despre eliberarea Ucrainei de opresiune, în timp ce șeful serviciilor de informații externe, Serghei Narîșkin, a susținut că „viitorul Rusiei și locul său viitor în lume sunt în joc”.
Zelensky, „ținta numărul unu”
Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, a declarat că „inamicul m-a desemnat ca fiind ținta numărul unu; familia mea este ținta numărul doi”. Consilierul său a declarat că trupele rusești au făcut două încercări de a lua cu asalt complexul prezidențial.
Liderul Rusiei a refuzat să numească acest lucru o invazie sau un război. Moscova continuă să catalogheze cel mai mare război din Europa din 1945 încoace drept o „operațiune militară specială”.
Afirmațiile privind naziștii și genocidul din Ucraina sunt nefondate, dar fac parte dintr-o narațiune repetată de Rusia de ani de zile.
„Este o nebunie, uneori nici măcar ei nu pot explica la ce se referă”, s-a plâns ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba.
Iar Rusia este acum acuzată de comunitatea internațională de comiterea de crime de război. Mai multe țări, inclusiv SUA și Canada, merg mai departe și o numesc genocid.
Cum s-au schimbat scopurile lui Putin?
La o lună de la invazie, Rusia s-a retras de la Kiev și a declarat că principalul său obiectiv era „eliberarea Donbasului” – referindu-se în linii mari la regiunile estice ale Ucrainei, Luhansk și Donețk. Mai mult de o treime din această zonă fusese deja confiscată de forțele rusești într-un război care a început în 2014, iar acum Rusia dorea să o cucerească pe toată.
Kremlinul a susținut că a „îndeplinit în general” obiectivele primei faze a invaziei, pe care le-a definit ca fiind reducerea considerabilă a potențialului de luptă al Ucrainei. Dar a devenit clar, din retragerea Rusiei, că aceasta și-a redus ambițiile.
Ce încearcă acum rușii
Oficialii ruși se concentrează acum pe acapararea celor două mari regiuni estice și pe crearea unui coridor terestru de-a lungul coastei sudice, la est de Crimeea până la granița cu Rusia. Ei au revendicat controlul asupra regiunii sudice Kherson și un important general rus a declarat că au speranțe de a cuceri teritorii mai la vest de-a lungul coastei Mării Negre, spre Odesa și dincolo de aceasta.
„Controlul asupra sudului Ucrainei este o altă cale de ieșire spre Transnistria”, a declarat generalul-maior Rustam Minnekaiev, referindu-se la zona separatistă din Moldova, unde Rusia are aproximativ 1.500 de soldați.
În cazul în care Rusia capturează ambele regiuni estice, cel mai probabil va încerca să le anexeze după un vot fictiv, așa cum a făcut cu Crimeea în 2014.
Șeful Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, a vorbit despre dezintegrarea Ucrainei în „mai multe state”, dând vina pe ura ucrainenilor și a occidentalilor față de Rusia.
Întrebarea este dacă forțele rusești au numărul necesar pentru a merge mai departe. Prin faptul că nu a declarat acest lucru ca fiind un război, Kremlinul nu se poate mobiliza la nivel național, iar analistul militar Michael Kofman crede că, dacă nu se întâmplă acest lucru, ofensiva Rusiei din Donbas este ultima pe care o poate încerca.
