Săptămâna Mare, cunoscută și sub denumirea de Săptămâna Patimilor, este cea mai importantă perioadă din Postul Paștelui, marcând ultimele zile din viața pământească a Mântuitorului Iisus Hristos. În 2025, această săptămână începe luni, 14 aprilie, imediat după Duminica Floriilor (13 aprilie), și se încheie sâmbătă, 19 aprilie, în ajunul Sfintelor Paști.
În această perioadă, credincioșii ortodocși participă la slujbe speciale, cunoscute sub denumirea de Denii, și țin post aspru, ca pregătire sufletească pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului.
„Imediat după Duminica Floriilor începe Săptămâna Sfintelor Pătimiri. De acum mulți oameni aleg să țină post negru, cu credință și nădejde în Dumnezeu, dar și să participe la slujbe de spovedire”, a declarat pentru Digi24 Părintele Gabriel Cazacu.
Semnificația fiecărei zile din Săptămâna Patimilor
Sfânta și Marea Luni: Este ziua în care se face pomenirea lui Iosif cel preafrumos, simbol al curăției și al suferinței nedrepte, precum și a smochinului neroditor, care a fost blestemat de Hristos.
Sfânta și Marea Marți: Se citește Pilda celor zece fecioare, care transmite un mesaj puternic despre veghere și pregătirea sufletească pentru întâlnirea cu Dumnezeu.
Sfânta și Marea Miercuri: Biserica amintește de femeia păcătoasă care a uns cu mir pe Domnul, simbol al pocăinței și iubirii sincere. Este ultima zi în care se pot face treburi casnice și se spală haine.
Sfânta și Marea Joi: Se comemorează patru evenimente fundamentale: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, rugăciunea arhierească din grădina Ghetsimani și trădarea lui Iuda. Joia Mare este și ziua în care se vopsesc ouăle roșii și se coc cozonacii.
Sfânta și Marea Vineri: Cea mai dureroasă zi din calendarul ortodox, fiind dedicată Patimilor și răstignirii Domnului. Este zi de post aspru sau chiar post negru. În biserici se citește Prohodul Domnului și are loc scoaterea Epitafului.
Sfânta și Marea Sâmbătă: Ziua pogorârii la iad a lui Iisus Hristos și a pregătirilor finale pentru marea noapte a Învierii. Credincioșii își termină curățenia, pregătesc bucatele și își așază coșurile cu bucate pentru a fi sfințite la slujba de Înviere.
Tradiții populare și obiceiuri păstrate cu sfințenie
Din punct de vedere popular, fiecare zi din această săptămână vine cu tradiții specifice:
- Lunea Mare: Se face curățenie generală în case și gospodării.
- Marțea Mare: Zi destinată treburilor casnice, cunoscută în popor ca „Marțea Seacă”.
- Miercurea Mare: Ultima zi în care se spală rufe și se finalizează activitățile gospodărești.
- Joia Mare: Se vopsesc ouăle și se încep pregătirile culinare. Gospodinele coc cozonaci și pască.
- Vinerea Mare: Se respectă post negru. Nu se spală, nu se coase și nu se lucrează în gospodărie.
- Sâmbăta Mare: Ultima zi de post. Gospodinele finalizează bucatele, iar credincioșii se pregătesc pentru slujba de Înviere.
„În ultima săptămână înainte de Paște, noi, românii, avem și respectăm printre cele mai frumoase obiceiuri și tradiții strămoșești. Este o perioadă de liniște în care trebuie să primeze iubirea față de noi și aproapele nostru”, a subliniat Părintele Gabriel Cazacu.
Tot acum este momentul potrivit pentru introspecție, pentru împăcare cu cei dragi și pentru purificare sufletească. A cere iertare este un gest de profundă credință și smerenie, care pregătește sufletul pentru primirea luminii Învierii.
După Săptămâna Mare urmează Săptămâna Luminată, un interval dedicat bucuriei și speranței, în care credincioșii celebrează Învierea cu rugăciune și pace în suflet.
