Cursa pentru tinerețea veșnică începe, pentru tot mai mulți români, încă din adolescență. În goana după un ten neted și fără imperfecțiuni, tinerii din generația Z și mileniali investesc masiv în produse anti-îmbătrânire, fără a ține cont de recomandările specialiștilor. Dacă la nivel european industria cosmeticelor antiaging a depășit 17 miliarde de euro în 2023, în România importurile au crescut spectaculos, ajungând la peste 300 de milioane de euro.
Dermatologii trag un semnal de alarmă: „Își fac mai mult rău decât bine”
Deși reclamele promit rezultate spectaculoase, medicii avertizează că utilizarea agresivă a produselor anti-îmbătrânire poate provoca efecte inverse.
„Au început așa foarte mult, foarte agresiv, din dorința de a face bine, dar de fapt și-au făcut mai mult rău”, afirmă dr. Mirela Susan, medic primar dermatolog.
„Ne trezim că vin pacienți cu tenuri foarte roșii, foarte sensibile, care nu mai pot suporta nimic pe față. Folosesc retinoizi, acizi, peptide fără nicio indicație și ajung să îmbătrânească mai repede decât dacă nu foloseau nimic.”
Tineri de 19 ani cu rutina cosmetică de 40+
În saloanele de înfrumusețare, specialiștii observă o creștere alarmantă a numărului de adolescente care solicită tratamente antiaging.
„Foarte multe fete vin cu dorința de a folosi produse anti-îmbătrânire. Le explic că la 19 ani e prea devreme. Au un ten tânăr care are nevoie doar de hidratare și protecție solară”, spune Mariana Pop, proprietara unui salon cosmetic din București.
Un alt pericol este automedicația cosmetică. Mulți tineri achiziționează produse în funcție de popularitatea pe rețelele sociale, fără să consulte un dermatolog. O tânără intervievată recunoaște că are „peste o sută de produse” de la branduri internaționale, cheltuind lunar peste 100 de euro pe cosmetice.
„Folosesc retinoizi cam de 3-4 ori pe săptămână”, spune ea, deși astfel de ingrediente active necesită o introducere progresivă și monitorizare medicală.
Ridurile – stigmat sau semn de viață trăită?
Interesant este că, în ciuda presiunii estetice, unii tineri aleg să privească ridurile cu mai multă acceptare.
„După filozofia mea, ridurile arată că am trăit, că am zâmbit, că am plâns”, spune o altă tânără. Totuși, acest punct de vedere este rar întâlnit într-un mediu social dominat de idealul perfecțiunii.
Creștere spectaculoasă a pieței: estimări de peste 25 de miliarde euro în Europa
Potrivit Institutului Național de Statistică, valoarea produselor anti-îmbătrânire importate în România a crescut cu 60% din 2020 până în 2024. Dacă în urmă cu patru ani se importau produse de circa 200 de milioane de euro, în prezent cifra depășește 300 de milioane. La nivel european, se estimează că industria va atinge 25 de miliarde de euro în următorii ani.
Această explozie a consumului vine într-un context în care piața cosmetică este tot mai orientată spre tineri, în ciuda riscurilor medicale pe care le presupune folosirea excesivă și necontrolată a produselor dedicate vârstelor mature.
Specialiștii recomandă o abordare echilibrată: hidratarea, protecția solară zilnică și consultarea medicului dermatolog sunt mai eficiente pe termen lung decât utilizarea necontrolată a serurilor antiaging.
„Ținând cont că ai un ten tânăr, nu îți recomand să folosești încă produse antiaging, dar zilnic protecția solară este obligatorie”, afirmă un dermatolog.
Până la urmă, tinerețea nu se păstrează într-un borcan, ci în obiceiuri sănătoase și alegeri informate.
