Potrivit Codului Civil, există câteva reguli legate de cum se împarte averea după moartea unei rude. Înainte de a vă interesa care este metoda de împărțire a averii, trebuie să aflați dacă aveți vreun drept la ea. Asta înseamnă că defunctul să fi menționat numele vostru în testament. Iată mai jos tot ce trebuie să știți despre împărțirea averii după moartea unei rude.
Potrivit Codului Civil, moștenirea poate fi de două feluri:
- cea legală prin care se oferă anumite drepturi rudelor și soțului
- cea testamentară în care este redată în formă concretă dorința celui care a lăsat moștenirea.
În Codul Civil sunt menționate și categoriile de persoane care nu sunt demne de a moșteni pe cineva:
- persoana condamnată penal pentru săvârşirea unei infracţiuni
- persoana condamnată penal pentru săvârşirea, înainte de deschiderea moştenirii, a unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe un alt succesibil
- persoana care, cu rea-credinţă, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului;
- persoana care, prin dol sau violenţă, l-a împiedicat pe cel care lasă moştenirea să întocmească, să modifice sau să revoce testamentul.
- persoana nedemnă nu are posibilitatea de a moșteni nimic nici legal, nici prin testament
Vezi și Ce drepturi la moștenire are un copil adoptat. Ce prevede legea în acest caz
Legea moștenirii arată ce cote revin fiecărui succesor. Potrivit legii, moștenirea revine soțului sau soției, copiilor, dar și altor categorii de rude.
Cu toate acestea, nu toți au dreptul în mod egal și este respectată o ierarhie:
- clasa I: descendenţii (copiii și copiii acestora, indiferent de gradul de rudenie);
- clasa a II- a: ascendenţii privilegiaţi (părinții) şi colateralii privilegiaţi (frații și surorile, copiii acestora și nepoții de frate/soră);
- clasa a III- a: ascendenţii ordinari (bunicii, străbunicii etc.);
- clasa a IV-a : colateralii ordinari (unchi, mătuși ai defunctului, veri primari și frații și surorile bunicilor defunctului).
Astfel, în funcție de aceste clase, cei din clasa a IV-a de succesori vor primi ceva doar dacă cei din clasele superioare de moștenitori nu există sau nu sunt interesați să primească ceea ce li se cuvinte din partea persoanei decedate.
„Soţul supravieţuitor este chemat la moştenire în concurs cu oricare dintre clasele de moştenitori legali”, prevede actul normativ.
Codul Civil prevede cota soțului supraviețuitor în funcție de concursul fiecărei clase:
- un sfert din moştenire, dacă vine în concurs cu descendenţii defunctului (copiii);
- o treime din moştenire, dacă vine în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi (unul sau ambii părinți), cât şi cu colaterali privilegiaţi
- o jumătate din moştenire, dacă vine în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi ai defunctului;
- trei sferturi din moştenire, dacă vine în concurs fie cu ascendenţi ordinari (bunici), fie cu colaterali ordinari ai defunctului.
Vezi și Cât moștenește soția după moartea soțului. Detaliul menționat clar în lege
„În situația în care soții respectivi nu au avut copii, iar părinții defunctului sunt și ele decedate, soțul supraviețuitor poate moșteni totul, dacă defunctul a lăsat așa prin testament. Totodată, moștenitorii rezervatari au dreptul de a primi în mod obligatoriu măcar jumătate din cota succesorală”, scrie în actul normativ al Codului Civil.
Moștenitorii rezervatari sunt:
- soțul supraviețuitor;
- copiii și nepoții
- părinții
