Decizia conclavului de a-l alege pe fostul cardinal Robert Prevost în fruntea Bisericii Catolice sub numele de Papa Leon al XIV-lea a stârnit valuri de controverse la nivel internațional. Deși pentru unii alegerea sa pare o continuare a viziunii progresiste inițiate de Papa Francisc, pentru alții reprezintă un semnal îngrijorător privind toleranța Vaticanului față de trecutul tulbure al unor ierarhi.
Papa Leon al XIV-lea, ales în ciuda acuzațiilor grave: ce scandaluri îl urmăresc pe fostul cardinal Prevost
În anul 2000, când conducea ordinul augustinian în Midwest, Robert Prevost a aprobat cazarea unui preot acuzat de abuz asupra minorilor într-o parohie aflată lângă o școală catolică din Chicago. Această decizie, deși legală la momentul respectiv, a fost criticată dur de opinia publică pentru lipsa de transparență și ignorarea riscurilor pentru copii.
În 2022, Prevost, deja implicat profund în conducerea Diecezei din Chiclayo (Peru), a fost acuzat că a încercat să oprească mai multe anchete privind acuzații similare. Deși reprezentanții eparhiei au declarat că Vaticanul a fost cel care a închis investigațiile, rapoartele internaționale apărute în 2024 au ridicat mari semne de întrebare privind implicarea personală a lui Prevost în acoperirea cazurilor.
Mărturii cutremurătoare ale victimelor din Peru
Organizațiile de protecție a drepturilor copilului au făcut publice mai multe mărturii ale supraviețuitoarelor care susțin că au fost abuzate de preoți în cadrul misiunilor catolice din Peru. Una dintre victime, Ana María Quispe, a relatat pentru publicația Sunday Times cum a fost agresată la doar 9 ani, într-o casă parohială, în timp ce ducea un tort cu ocazia aniversării unui preot.
„M-a așezat în poala lui și a început să mă sărute… Am înlemnit. Nu am dormit deloc. După câteva ore, am vomitat”, a povestit ea.
O altă tânără a declarat că a fost atacată la vârsta de 11 ani de un alt preot, în timp ce participa la o activitate religioasă în Cueva Blanca. În ambele cazuri, fetele au afirmat că au raportat incidentul episcopului de atunci, Robert Prevost, dar nu s-a luat nicio măsură semnificativă împotriva agresorilor.
Vaticanul, între presiuni și tăcere
În ciuda intensificării presiunilor publice și a apelurilor la transparență, Biserica a ales, în multe dintre aceste cazuri, să transfere preoții acuzați în alte parohii. Deși Vaticanul a trimis în 2023 o misiune specială în Peru pentru a investiga abuzurile din cadrul Sodalicio de Vida Cristiana (SVC), rezultatele concrete ale acestei anchete rămân necunoscute. Gruparea SVC este implicată în cel mai mare scandal sexual din istoria Bisericii Peruane, expus inițial de jurnaliștii Pedro Salinas și Paola Ugaz.
Mai mult, potrivit Cuarto Poder, trei victime care au depus mărturie împotriva unor preoți locali au fost ignorate de autoritățile bisericești, în ciuda recunoașterii faptelor de către agresori. Deși plângerile au fost ulterior închise de parchet pe motiv de prescripție și lipsă de probe, prejudiciul moral rămâne profund.
O alegere care adâncește diviziunea
Analiștii Vaticanului sunt de părere că alegerea lui Leon al XIV-lea a fost posibilă datorită influenței sale în cercurile apropiate fostului Papă Francisc, al cărui consilier apropiat a fost. Cu toate acestea, o parte a cardinalilor s-au arătat profund nemulțumiți de această numire.
„Papa ar trebui să fie un simbol al curăției și al dreptății, nu cineva cu un trecut marcat de mușamalizări”, a declarat un cardinal sub protecția anonimatului pentru publicația italiană La Repubblica.
De asemenea, atitudinea sa față de temele sociale moderne, precum ideologia de gen și drepturile persoanelor LGBTQ+, a fost deseori considerată conservatoare. Prevost s-a declarat îngrijorat de ceea ce numește „stilul de viață homosexual”, susținând o viziune tradițională asupra familiei.
