Sfânta Varvara este prăznuită în fiecare an pe data de 4 decembrie în calendarul creștin-ortodox. Credincioșii respectă cu sfințenie această sărbătoare în semn de cinste față de Sfânta Muceniță care a fost omorâtă chiar de tatăl său, pentru credința ei în Hristos. Află din rândurile de mai jos cine a fost Sfânta Varvara și ce tradiții și obiceiuri sunt respectate în această zi.
Cine a fost Sfânta Varvara, prăznuită pe 4 decembrie în calendarul ortodox
Sfânta Muceniță Varvara este considerată patroana spirituală a minerilor, geologilor, arhitecților, prizonierilor, precum și a tuturor celor care lucrează cu explozibil, întrucât viața ei vorbește despre un fulger care l-a omorât pe tatăl său.
Ea a trăit în timpul împăratului Maximian (284-305), la Heliopolis și a fost fiica unui om foarte bogat, pe nume Dioscor. Acesta era părgân și obișnuia să se închine la idoli.
Citește și: Care sunt zilele cu dezlegare la pește din Postul Crăciunului 2023. Lista completă
Întrucât era foarte frumoasă, Varvara a fost închisă de tatăl ei într-un turn. În captivitate a descoperit credința în Iisus Hristos.
La un moment dat, tatăl său ar fi poruncit ca la o baie din palatul său să se facă două ferestre, iar Sfânta Varvara i-a rugat pe lucrători să facă trei, în numele Sfintei Treimi. Când a fost întrebată de tatăl ei de ce să se facă trei ferestre, ea ar fi spus: „Mai bine este să fie trei decât două, căci tu, părintele meu, ai poruncit să se facă două ferestre în chipul precum mi se pare- a doi luminatori cerești, al soarelui și al lunii, ca să lumineze baia, iar eu am poruncit ca să se facă și a treia în chipul luminii celei întreite, pentru că trei sunt ferestrele luminii celei apropiate, celei negraite, celei neapuse și celei neinserate, care lumineaza pe tot omul ce vine in lume”, scrie crestinortodox.ro.
Tot în captivitate, ea le-a vorbit păzitoarelor sale despre zei:
”Zeii pe care îi cinstește tatăl meu sunt făcuți de mâini omenești. Pe cei de aur și de argint i-au făcut zlătarul (argintarul) și pe cei de piatrî i-a fîcut pietrarul, iar pe cei din lemn i-a cioplit teslarul. Deci, cum acei zei fîcuți au putut zidi aceasta luminată înălțime cerească și o frumusețe ca aceasta pământească, neputând ei singuri nici umbla cu picioarele, nici lucra cu mâinile?”
După ce a aflat că Varvara s-a convertit la creștnism, Dioscor își condamnă fiica. Însă ea reușește să scape și să se ascundă în interiorul unei stânci. În cele din urmă, tânăra este trădată de un pastor și ajunge să fie întemnițată, bătută cu nuiele și arsă cu făclii.
Cel care îi va pune capăt zilelor este chiar tatăl ei, prin decapitare. Astfel, Dioscor ajunge să fie și el ucis de un trăznet.
Tradiții și obiceiuri de Sfânta Muceniță Varvara
Se spune că Sfânta Varvara îi apără pe copii de pojar. Din acest motiv, această zi este supranumită și Cea de-a doua zi a bubatului.
Potrivit tradiției, cine muncește, spală, toarce sau mănâncă fasole în această zi, riscă să fie umplut de bube sau chiar să îi moară copiii. În zona rurală, această zi este repectată cu sfințenie de credincioși, pentru a avea copiii sănătoși.
În această zi, se așează pe pervazurile geamurilor farfurii umplute cu boabe de grâu înmuiate în apă sau crenguțe de cireș, care vor înflori până în Ajunul Crăciunului. Se spune că dacă ”grâul Sfintei Varvara” va crește repede, va fi un an bun de recoltă. Iar dacă una dintre crenguțe va înflori, este semn că fetele nemăritate se vor logodi.
În credința bulgară, se spune că Sfânta Varvara este sora Sfântului Sava, prăznuit pe data de 5 decembrie și a Sfântului Nicolae, sărbătorit pe 6 decembrie.
Potrivit tradiției, Sfânta Varvara și Sfântul Sava pregătesc ziua fratelui lor, Sfântul Nicolae. Sfânta Varvara gătește mâncare, Sfântul Sava coace pâine, iar Sfântul Nicolae îi servește pe oameni cu bunătăți.
