Ziua Națională a României este sărbătorită, an de an, pe data de 1 Decembrie. Ion Iliescu a fost cel care a promulgat legea nr. 10 din 31 iulie 1990, prin care se recunoștea ca data de 1 Decembrie să fie adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România. Cu toate acestea, sunt puține persoane care știu ce se sărbătorește, de fapt, pe 1 Decembrie!
Ce sărbătoresc românii de 1 Decembrie
Pe 1 Decembrie, cu prilejul Zilei Naţionale a României, se organizează evenimente militare la Arcul de Triumf din Capitală, dar și în alte orașe din țară. Peste 2.000 de militari, pompieri, angajaţi ai serviciilor de informaţii sau Ministerului de Interne, vor defila la parada militară organizată de Ziua Națională.
Sunt puțini cei care știu că ziua de 1 Decembrie a fost stabilită drept Ziua Națională a României, printr-o lege promulgată în 1990, de către președintele de la acea vreme, Ion Iliescu. Conform istoricilor, această zi marchează un moment important din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, în 1918.
Citește și: Programul Paradei Militare de 1 Decembrie 2023 din București. La ce oră încep festivitațile
A fost proclamată Unirea Transilvaniei cu România în 1918
Mai exact, pe 1 Decembrie 1918, Adunarea Națională a Românilor, convocată la Alba Iulia, decreta unirea Transilvaniei cu România. Atunci au fost alipite regatului român și Banatul, Crișana și Maramureș. Toate vor crea un singur stat. De precizat că s-a stabilit păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.
„Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre”.
Abia un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România.
Când era sărbătorită Ziua Națională a României în trecut
Înainte, în perioada 1866 – 1947, Ziua Națională a României a fost sărbătorită pe 10 mai, urmând ca între anii 1948 și 1989, pe 23 august.
Pe atunci, prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în data de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite. Aceasta a fost desemnată Ziua Naţională, fiind sărbătorită până în 1947.
Din 2015, Camera Deputaţilor a decis ca 10 mai să fie sărbătoare naţională, fiind ziua care marchează trei momente istorice – începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării.
Apoi, după ce regele Mihai I a abdicat forțat, Camera Deputaților a adoptat legea prin care a proclamat Republica Populară Română, în 1947.
De ce se mănâncă fasole cu ciolan de 1 Decembrie
În fiecare an, Ziua Naţională a României este marcată de evenimente patriotice, în special prin parade militare, cele mai celebre fiind cea de la București de la Arcul de Triumf și cea de la Alba Iulia.
În plus, ziua de 1 Decembrie, este și o sărbătoare care semnifică deschiderea sărbătorilor de iarnă. Astfel, în această zi, românii sărbătoresc cu un pahar cu vin, cu țuică fiartă, cu tradiționalii mici sau cu delicioasa ciorbă de fasole cu ciolan sau cârnați.
Conform unor documente interne ale Armatei Române, publicate de revista Historia, fasolea era aliment de bază în meniul soldatului român, însă nu gătită sub formă de ciorbă.
De asemenea, De 1 decembrie, copiii îmbracă portul popular și celebrează Ziua Națională prin serbări la școlile și grădinițele din țară și concerte de muzică populară, intonându-se imnul național.
