Planeta trece prin transformări vizibile nu doar la nivelul temperaturilor sau al fenomenelor meteo extreme, ci și în ceea ce privește structura anotimpurilor. Conform unui studiu recent, oamenii de știință susțin că, pe lângă anotimpurile tradiționale – primăvară, vară, toamnă și iarnă – au apărut două noi perioade distincte în calendarul climatic al Pământului: „anotimpul ceții” și „anotimpul gunoiului”. Acestea au caracteristici recurente și impact semnificativ asupra mediului și sănătății umane, devenind parte integrantă a ritmului anual.
Ce este „anotimpul ceții”
„Anotimpul ceții” apare în lunile august – octombrie, fiind observat în mod constant în Asia de Sud-Est. Acesta este caracterizat de apariția unui fum dens, care afectează calitatea aerului și provoacă probleme respiratorii și alte riscuri pentru sănătate. Potrivit publicației Metro, ceața rezultă în urma incendiilor provocate intenționat pentru curățarea terenurilor agricole, în special în Indonezia și Malaezia.
Pe lângă impactul asupra sănătății publice, acest fenomen afectează și economia, prin închiderea școlilor, amânarea zborurilor și scăderea activității turistice.
„Anotimpul gunoiului” – un fenomen previzibil
Al doilea anotimp nou identificat este „anotimpul gunoiului”, observat cu precădere în Bali, între lunile decembrie și martie. În această perioadă, schimbarea curenților oceanici și a vânturilor musonice determină transportul unor cantități mari de deșeuri din plastic spre țărmuri. Plajele sunt acoperite de gunoaie, iar fenomenul a devenit atât de constant încât localnicii îl pot anticipa cu o lună înainte.
Potrivit aceleiași surse, acest tip de „sezon” a fost raportat și în alte regiuni, precum Filipine, Thailanda, dar și în Statele Unite, pe coasta de est, în Florida și Carolina, unde curenții oceanici contribuie la acumularea de deșeuri pe plaje, mai ales în timpul verii.
Studiul care schimbă perspectiva asupra anotimpurilor
Cercetătorii au analizat date satelitare, observații meteorologice și rapoarte locale din ultimele decenii. Pe baza acestor informații, au identificat noi tipuri de „anotimpuri” și au introdus termeni precum „anotimpuri dispărute”, „anotimpuri aritmice” și „anotimpuri sincopate”, pentru a descrie schimbările climatice globale.
Aceștia susțin că fenomenele identificate în Asia de Sud-Est și în zona Indo-Pacificului se regăsesc acum în diverse alte colțuri ale lumii, sugerând că aceste noi anotimpuri se extind la nivel global.
Anotimpuri clasice în retragere
Modificările climatice nu duc doar la apariția unor noi perioade în calendarul anual, ci și la dispariția unor anotimpuri clasice. În regiunile alpine, cum ar fi Munții Stâncoși sau Anzii, sezonul de iarnă devine din ce în ce mai scurt, din cauza lipsei de zăpadă.
În nord-estul Angliei, s-a observat că anumite specii de păsări marine nu mai revin la timp pentru reproducere, rupând astfel ciclurile naturale care se repetau anual.
Anotimpuri aritmice și sincopate
Primăvara și vara s-au deplasat în calendar, devenind ceea ce cercetătorii numesc „anotimpuri aritmice”. Acestea nu mai încep la momentele tradiționale, ci mai devreme cu câteva săptămâni. Această schimbare afectează lanțul trofic și comportamentul sezonier al animalelor, în special în Europa, unde s-a constatat că ciclurile de hibernare și reproducere sunt acum decalate.
Pe de altă parte, „anotimpurile sincopate” sunt cele care nu au dispărut, dar au devenit mai intense. Un exemplu este vara europeană, care devine din ce în ce mai fierbinte și mai lungă.
Schimbările climatice nu mai sunt doar despre creșterea temperaturilor globale sau topirea ghețarilor. Ele afectează și modul în care înțelegem timpul și natura, prin modificarea și apariția anotimpurilor. Studiul prezentat de Metro atrage atenția asupra unor transformări cu efecte vizibile la scară globală, sugerând că planeta intră într-o nouă eră climatică. Activitatea umană este un factor determinant, iar reacția față de aceste schimbări va influența viitorul climatului și al ecosistemelor.
