Denis Hanganu este unul dintre tinerii actori în plină ascensiune din România. La cei 28 de ani, el a reușit să fie protagonistul unor seriale de succes, dar și o prezență constantă pe scena teatrelor. Denis a mărturisit în exclusivitate pentru EGO.ro că, de departe, una dintre cele mai mari provocări profesionale este serialul ”Clanul” (PRO TV), unde zilnic învață lucruri noi și unde și-a dezvoltat abilitățile pentru cascadorie.
„În general, eu sunt ăla plin de sânge pentru că trec prin mai multe peripeții”
Cu toate că unii actori preferă să nu se aventureze atunci când au de filmat scene mai dificile și acțiuni greu de executat, Denis Hanganu mizează pe vârsta fragedă, dar și pe dorința de a-și depăși zilnic noi limite, așa că nici nu concepe să fie dublat de vreun cascador profesionist în scenele lui de acțiune.
„În general, eu sunt ăla plin de sânge pentru că trec prin mai multe peripeții. Că așa este cursul lucrurilor. Așa este scris, nu am ce să fac. Nu am ce să comentez. Spre fericirea mea, dar și a echipei, a producătorilor implicit, îmi place să-mi fac cascadoriile singur, să mă implic și ce pot să fac, fac singur. Unde nu am abilități pe care nu le-am deprins până la vârsta asta, pentru acțiunea respectivă, nu mă bag, dar în general încerc să fac totul pe cont propriu. Vorbesc despre acțiunile mele, fizice”, ne-a declarat actorul.
Nu are nevoie să exerseze foarte mult și beneficiază de indicațiile unui specialist:
„N-am luat cursuri de cascadorie. Sunt autodidact. Oricum lucrăm cu niște cascadori, cu un coordonator, dar sunt destul de dibace și prind foarte repede. Orice este de făcut sunt acolo”.
„Îmi place să fac tot ce ține de acțiunile personajului meu, Tudor Achim”
În momentul de față cascadoriile lui Denis sunt relativ ușoare pentru un profesionist, căci implică doar fuga pe un teren accidentat, sărituri prin foc, ori sărituri în apă de la înălțime destul de mare, însă e destul de periculos pentru cineva neexperimentat.
„Am avut parte de tot felul de acțiuni, de la urcat pe utilaje, alergat pe piatră cubică, suprafețe umede, praf, sărit în apă, bătăi și așa mai departe, totul este real. Nu este niciun efect special, nu au fost foarte multe duble pentru că timpul nu ne permite și atunci cumva acțiunea este în toi, este foarte „crudă”. Dacă știi, și poți, o faci, dacă nu, te dai doi pași în spate și se găsesc soluții. Urăsc să găsesc alte soluții, îmi place să fac tot ce ține de acțiunile personajului meu, Tudor Achim”, a mai povestit actorul pentru EGO.ro.
„Am filmat într-o închisoare reală, în condiții reale, și crede-mă că te frapează”
De altfel, chiar dacă este un serial de ficțiune, Anghel Damian, scenaristul proiectului, și-a dorit ca toate cadrele să fie filmate în locuri cât mai reale și să nu improvizeze deloc cu ajutorul decorului.
„Am filmat într-o închisoare reală, în condiții reale, și crede-mă că te frapează. Nu am luat contact cu alți deținuți. Contează foarte mult și în ce închisoare filmezi pentru că închisorile de la noi, cel puțin astea de pe lângă București, sunt în diferite regimuri. Dar nu a fost nimic protejat, ba, din contră, de multe ori de la urlete, țipete de-ale deținuților, se stricau dublele pentru că sunetul nu este curat și nu se poate folosi interior pe TV. Nu a fost deloc un aspect prea plăcut, crede-mă, pentru că încercăm să muncim acolo, să ne dăm interesul și când se strică o dublă este foarte frustrant. Dar, de altfel, sunt tare așa de înger, o spun cu toată asumarea, nu am emoții, știam ce am de făcut, știam textul, știam acțiunea”, ne-a mai povestit Denis.
El mărturisește că nu a interacționat direct cu deținuții, însă a intrat în contact cu ei, în diferite situații.
„Oricum nu filmam un documentar sau ceva experimental, ca să trăim cot la cot cu deținuții, ci cumva să filmăm în mediul lor. De asta și este un serial de ficțiune, cumva să ne facem că jucăm acțiunea respectivă cât mai credibil și autentic. Atât. Nu am luat contact cu ei. Nu că ar fi ceva rău, pentru că sunt practic într-un program de reeducare. Dar nu ar ajuta, pentru că ei probabil nu înțeleg ce facem noi acolo. De asta, de multe ori, această dorință de a se băga în seamă, de a urla, de a strica dublele, a fost doar să atragă atenția asupra lor”.
„Sunt colaborator la vreo 6-7 teatre”
Pe lângă serial, Hanganu se pregătește și de stagiunea de toamnă la teatru.
„Acum începe stagiunea, din primele zile ale lunii septembrie. Sunt colaborator la vreo 6-7 teatre. Depinde acum și de bugetele lor pentru că, fiind colaborator, din cauza inflației și a altor probleme economice, se joacă de multe ori spectacole în care sunt doar actori angajați. Astfel încât cele în care sunt prezenți și actorii colaboratori sunt mai puține, se mai scot din stagiune, se mai pun în pauză. Dar, da, vă aștept la teatru. Postez pe rețelele de socializare, mă promovez în sensul ăsta. Am plecat cumva la drum cu teatru și voi rămâne pentru că este foarte drag sufletului meu”, ne-a mai povestit Denis.
”Sistemul cultural are multe hibe și e foarte haosat. Posturile sunt blocate”
Din păcate, actorul se numără printre acei tineri absolvenți ai UNATC-ului care nu au reușit să se angajeze cu contract individual de muncă la vreuna dintre instituțiile statului, tineri actori care în pandemie nu au beneficiat de ajutor, precum alți salariați, și au fost nevoiți să se descurce singuri.
„Sunt conștient de toate aspectele astea, doar că nu e așa după vrut și după dorit. Nu funcționează lucrurile așa. Sistemul cultural are multe hibe și e foarte haosat. Posturile sunt blocate, în România termină în fiecare an foarte mulți actori tineri, care, din păcate, nu au viitor fiabil pentru că nu sunt posturi, nu sunt medii în care să te dezvolți și să crești. De multe ori, este o chestie și de noroc. Spre exemplu, generațiile care au terminat înaintea mea au fost norocoase, căci au prins posturi de angajare, au putut aplica. Noi nu am putut aplica, spre exemplu, generația mea, pentru că eram anul I sau II. E de context cumva”, a mai povestit tânărul.
”Viața de actor din România e…. ”
Cu toate că nu se plânge de acest aspect, mai ales că se numără printre acei tineri actori care din fericire au tot avut de lucru după terminarea facultății, lui Denis i-ar plăcea să fie angajat la unul dintre teatrele din România.
„Dacă ar fi doar pe capacități și pe capabilități, îți dau cuvântul meu de onoare că mi-aș pune toată sârguința cumva și aș fi negreșit angajat al vreunui teatru din București. Astfel, dacă situația e de așa natură, posturile sunt blocate și foarte rar se mai ivesc posturi vacante, cu greu găsești o oportunitate. Ne-am dori cu toții, nu numai eu, toți colegii mei tineri. Crede-mă. Viața de actor din România e…. Dar să nu vorbim despre asta”, a completat Denis Hanganu pentru EGO.ro.
