Am avut șocul vieții mele când am aflat că iubitul meu este însurat și are copii. Ne vedeam aproape zilnic la muncă și nu am bănuit niciodată din comportamentul lui. Singurul lucru care ar fi putut să-mi dea un semnal de alarmă a fost că voia să păstrăm discreția. Dar, având în vedere că muncim în același loc, am pus pe seama faptului că nu sunt încurajate relațiile de acest gen în companie.
Eu am venit de mai puțin de un an aici și încă mai aveam întrebări, încă mă mai adaptam. El s-a oferit mereu să mă ajute, să mă îndrume. La un moment dat, încercam să găsesc arhiva. El s-a oferit să mă însoțească, iar acolo a intrat cu mine. A fost un moment foarte intens, l-am simțit amândoi. Știu că sună aiurea că s-a petrecut în arhiva companiei, dar ideea e că era o atracție foarte mare între noi. Iar în momentul în care am rămas singuri, totul a fost mult mai evident.
Din acel moment nu ne-am mai spus prea multe, dar ne căutam unul pe altul. Când mergeam eu la țigară, venea și el și invers. Când mergeam la masă, ne așezam astfel încât să avem cel puțin contact vizual. Dar deseori stăteam împreună.
Colegii au început să observe comportamentul nostru. Atunci el a adus vorba și a spus să încercăm să ne ferim pe cât posibil, pentru că nu sunt încurajate relațiile de acest fel. El voia să evolueze în companie și nu voia să-și creeze probleme. Cel puțin cu asta m-a convins pe mine.
Am aflat că iubitul meu este însurat și are copii
Am încercat să fiu cât de discretă am putut. Ne întâlneam doar după muncă, la mine. Niciodată nu m-a chemat la el și nici măcar asta nu mi-a dat de gândit. Eram exterm de absorbită de toată această poveste.
Dar într-o zi nu m-am abținut și, stând cu el la masă, am făcut un gest tandru. Gest care nu a scăpat neobservat de colegi. După asta, una dintre fetele cu care mă înțeleg foarte bine m-a avertizat. A venit la mine pur și simplu și m-a întrebat dacă e ceva între mine și M. I-am zis inițial că nu, dar era evident că mint. Ea m-a avertizat că nu sunt prima victimă. Atunci am aflat că iubitul meu este însurat și are copii. Pot să spun că a fost un adevărat șoc pentru mine.
Când l-am întrebat, mi-a spus că nu voia să mă piardă, că se simțea foarte atras de mine. Și că știa că, dacă îmi va spune, îl voi refuza. E adevărat că l-aș fi refuzat. Dar acum sunt prea implicată ca să mai renunț la această relație.
El îmi tot spune că va divorța, dar eu mă îndoiesc că o va face. Chiar nu știu dacă ar trebui să merg mai departe sau nu în această poveste. E clar că ne iubim, dar nu știu dacă e suficient. La urma urmei, toată această relație a început cu o minciună. Ce șase sunt să continue cu sinceritate?
