Ziua de 24 iunie este foarte importantă pentru creștinii ortodocși. În această zi ei prăznuiesc nașterea unui mare sfânt și țin cont de mai multe tradiții și superstiții.
Sărbătoare mare pe 24 iunie. Credincioșii prăznuiesc nașterea Sfântului Ioan Botezătorul
Pe data de 24 iunie creștinii sărbătoresc nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. În popor, această sărbătoare mai este numită și Sânziene sau Drăgaica.
Cum a fost aleasă data acestei sărbători? Potrivit religiei, zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul a avut loc după ce Zaharia, tatăl sau, a tămâiat în sfântul altar, loc în care numai arhiereul intră o singură data pe an, în luna a șaptea, ziua a 10-a. Luna din calendarul iudaic cuprindea o parte din septembrie și alta din octombrie. Sfinții Părinți au rânduit că ziua zămislirii Sfântului Ioan să fie pe 23 septembrie, iar ziua de 24 iunie ca zi de naștere.
Care sunt tradițiile și superstițiile de care creștinii țin cont pe 24 iunie
În ziua nașterii Sfântului Ioan Botezătorul sau Sânziene, creștinii ortodocși nu lucrează. Cele mai importante tradiții din această zi sunt dedicate iubirii. Se spune că în noaptea de Sânziene de deschid porțile cerului și lumea de dincolo vine în contact cu cei vii.
În anumite zone din țară se fac pomeni pentru morți. Se aprind noaptea focuri pe dealuri, iar în unele sate oamenii umblă cu făcliile aprinse, înconjurând casa, ogoarele, grajdurile.
În dimineața de Sânziene, fetele obișnuiau să se scalde în rouă din zone neumblate. Roua sânzienelor era strânsă de bătrâne într-o cârpă albă, de pânză nouă, apoi o storceau într-o oală nouă.
În ziua de Sânziene nu se spală. Se spune că femeile care vor spăla în această zi iscă să aibă parte de evenimente nefericite în familie pe parcursul anului și să verse lacrimi amare. Vor atrage și energii negative și nu vor mai avea noroc.
Se mai spune că în cazul în care nu sunt sărbătorite Sânzienele se supără și aduc ploaie, grindină și vijelii, distrugând astfel recoltele.
Ce rugăciune se rostește de trei ori pe 24 iunie, de Sânziene
„O Mergătorule înainte al Domnului şi Botezătorule a lui Hristos, mari şi multe sunt vredniciile date ţie de Dumnezeu, fiindcă tu de proorocii cei vechi ai fost prorocit. Tu, după făgăduinţă şi prorocie
Îngerească, te-ai şi născut. Numele tău prin cuvântul Arhanghelului Gavriil mai înainte s-a vestit; a ta numire cu minunea dezlegării limbii tatatlui tău s-a pecetluit.
Tu, din copilărie, în pustie ai vieţuit şi, ca o pasăre a cerului, desăvârşit neagoniseala ai iubit, cu agurida şi cu miere sălbatică te-ai hrănit.
Tu ai fost crinul cel cuvântător al văilor şi al pustiilor, care în loc de podoabă hainelor, cu darul cel de sus îmbrăcând trupul tău, cu peri de cămilă l-ai acoperit. Tu ai fost glasul care a strigat în pustie şi calea Domnului o ai pregătit.
Tu, cu duhul şi cu puterea lui Ilie, în lume te-ai arătat şi nelegiuirea lui Irod şi a tuturor celor asemenea lui ai mustrat.
Tu eşti martorul cel preavestit al Preasfintei şi de viaţă făcătoarei Treimi.
Tu pe Mântuitorul către mulţimea popoarelor L-ai mărturisit şi cu degetul tău L-ai arătat pe Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatele lumii.
Tu, de către însuşi Domnul, mai mult decât prooroc ai fost mărturisit şi, după Născătoarea de Dumnezeu, pe tine te credem a fi cel mai mare om născut din femeie.
Prin mijlocirea sfintelor şi preaputernicelor tale rugăciuni, ajută-mă să dobândesc mila lui Dumnezeu şi a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în ceasul cel de pe urmă al sfârşitului meu. Amin!”
