Bogdaproste sau bodaproste, așa cum se mai zice în popor, este o formulă de mulțumire adresată unei persoane care dă de pomană de către cel care a primit pomana. Însă ce înseamnă mai exact această expresie și care este originea ei? Explicațiile în rândurile de mai jos.
De ce se zice “bogdaproste”
Cu siguranță ai auzit măcar o dată în viață expresia „bogdaproste” sau „bodaproste”. Ambele forme sunt acceptate, însă prima dintre ele se regăsește în DEX, iar cea de-a doua este utilizată în Dicționarul liturgic.
Această expresie, întâlnită în rândul creștinilor ortodocși, este rostită atunci când vrei să mulțumești cuiva care îți dă de pomană.
Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, bogdaproste înseamnă „cuvânt de mulțumire pentru cel care dă de pomană. Cuvânt prin care se exprimă ușurarea de a fi scăpat de o grijă”.
Conform Dicționarului liturgic, „bodaproste” – forma consemnată de acesta, reprezintă o „formulă de mulţumire când se primeşte un dar dat de pomană pentru sufletele celor morţi. Această formulă s-a generalizat ca expresie de mulţumire pentru un dar, care este făcut fără nădejdea unei răsplătiri pământeşti. Cel ce dă de bodaproste dăruieşte din toată inima, fără a mai cere ceva în schimb. Cel ce spune bodaproste îl încredinţează pe dăruitor darului veşnic al lui Dumnezeu.”
Aceasta este însă o expresie de origine slavă, care poate fi tradusă în mai multe forme, toate având același înțeles: „Să fie primit ori Să primească Dumnezeu”/ „Dumnezeu să îți ierte păcatele”/ „Dumnezeu să îi ierte pe cei răposați”/ „Dumnezeu să te binecuvânteze”.
Bogdaproste provine, mai exact, din limba bulgară – bogu da prosti – care are înseamnă „Dumnezeu să-i ierte pe morţii tăi”.
De unde provine expresia „ca un pui de bogdaproste”
Expresia „ca un pui de bogdaproste” se referă la copii și are înțelesul de necăjit, sărac, prăpădit. Provine de la faptul că, pe timpuri, se dădeau în dar mănăstirilor pui care de obicei nu erau dintre cei mai mari și mai grași.
Obiceiul de a da de pomană este unul vechi și răspândit în toată țara, în Biserica Ortodoxă. Se dă de pomană mai ales în zilele de sărbătoare din calendar. Potrivit credinței, acest obicei are menirea de a păstra vie memoria celor decedați, fiind un ajutor din partea muritorilor pentru cei trecuți în neființă ca să le fie iertate păcatele pe care le-au săvârșit în timpul vieții.
Te-ar putea interesa și: „Cum se face coliva. Ingredientul care nu trebuie să lipsească, îi dă un gust aparte”
