Sărbătoarea Sânzienelor, cunoscută în popor și Amuțitul Cucului este sărbătorită pe data de 24 iunie. În aceeași zi este și sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul. Care este semnificația numelui Sânziana și de ce sunt speciale femeile care poartă acest nume.
Semnificația numelui Sânziana
Sânziana este un prenume de o veche creație a onomasticii românești. Acest nume vine din substantivul „sânziana” sau „sânziene”. Sărbătoarea Sânzienelor este legată de nenumărate credințe și ritualuri străvechi.
Sânziana provine din „sanctus dies Iohannis”, adică „ziua Sfântului Ion”, care are legătura nu atât cu sărbătorea sfântului Ion, ci și cu elemente vechi, păgâne. În unele zone din România, sânzienele sau drăgaicele sunt identificate cu ielele. Se spune despre ele că sunt fantastice și au pasiunea dansului, dar și puterea de a le lua mințile celor care intră în hora lor.
Legenda care spune că Sânziana este identificată cu Luna
Există o legendă potrivit căreia Sânziana este identificată cu Luna. După căsătoria cu fratele său, Soarele, ea ar fi sfârșit tragic, sinucigându-se, aruncându-se în apă. Astfel se face că cei doi nu mai apar niciodată împreună.
O altă explicație a numelui spune că formarea numelui de persoană, Sânziana, s-a făcut de la numele plantei care înflorește de Sânziene. De asemenea, Sânziana are o puternică încărcătură poetică, datorată liricii populare. Vasile Alecsandri a scris „Sânziana și Pepelea”, potrivit zodiac24.ro.
Tradiții de Sânziene. Ce fac tinerii necăsătoriți
Se spune că în noaptea de sânziene, se culeg ierburi de leac „iarba fiarelor” și se împodobesc porțile și ferestrele cu flori.
Ce strigă băieții satului în seara de Sânziene:
Cele mai cunoscute tradiții din ziua de Sânziene sunt cele legate de dragoste. Băieții satului strigau câteva versuri seara, la porțile fetelor nemăritate:
„Du-te, lună, vino, soare/ că tragem la-nsurătoare, Cununile neursite/ zac sub hornuri azvârlite, Hai, frumoaselor, ce stați,/ zâne să nu rămâneți! Că venim după pețit,/ până nu v-ați răzgândit!“
Spre dimineață, băieții continuă drumul lor prin sat, însă de această dată spun alte versuri, nu tocmai pe placul fetelor: „Toate slutele-s grăbite,/Toate vor să se mărite,/Cu-alde unii dintre noi,/ Feciori mândri, vai de noi,/ Că la nuntă știm hori,/La praznice știm prânzi,/ Și la dragoști și mai și”.
Alte superstiții de Sânziene
Se spune în popor că dacă cucul încetează să cânte mai devreme de ziua de Sânziene se anunță o vară foarte secetoasă. Se spune că în noaptea de Sânziene (23 spre 24 iunie), se deschid porțile cerului și lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană.
