Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) a publicat rezultatele Barometrului de Consum Cultural, care analizează comportamentul românilor în ceea ce privește cultura, inclusiv cât și cum citesc. Studiul relevă că 20% dintre respondenți au mers cel puțin o dată pe an la bibliotecă pentru a împrumuta cărți, un procent similar cu cei care au participat la târguri de carte (16%).
Interesul românilor pentru carte
Aceste date arată că interesul pentru lectură persistă, dar accesul la resurse culturale, precum bibliotecile, continuă să fie o provocare pentru multe categorii de public. Nivelul economic al populației influențează direct obiceiurile de lectură, iar lipsa unei infrastructuri culturale adecvate în multe zone ale șării contribuie la scăderea consumului de carte.
Dr. Anda Becuț Marinescu, Director de Cercetare INCFC, subliniază că unul dintre cele mai importante obstacole în calea consumului de carte este lipsa educației culturale și a conștientizării importanței lecturii în dezvoltarea personală și profesională.
Cum se raportează românii la consumul cultural
Barometrul arată că, în ansamblu, consumul cultural a crescut în 2023 comparativ cu anii precedenți. De exemplu, frecvența vizitării obiectivelor culturale a înregistrat o creștere notabilă: 67% dintre respondenți au vizitat monumente istorice sau situri arheologice cel puțin o dată pe an, comparativ cu 59% în 2022. Totuși, consumul de carte și participarea la evenimente literare nu au cunoscut aceleași progrese spectaculoase.
Accesul la cultură este considerat un drept fundamental, iar autoritățile au datoria de a crea infrastructura necesară pentru a facilita acest acces. Conf. univ. dr. Carmen Croitoru, Director General INCFC, menționează că participarea la consumul cultural reflectă gradul de implicare civică a populației: „Participarea la consumul cultural este echivalentă cu participarea democratică. Cu cât mai mulți oameni au acces la cultură, cu atât mai dezvoltată este societatea.”
Lectura versus alte forme de consum cultural
Comparativ cu alte forme de consum cultural, lectura pare să ocupe un loc secundar în preferințele românilor. De exemplu, 34% dintre respondenți au mers la cinematograf cel puțin o dată în 2023, iar 45% au vizitat un muzeu, o expoziție sau o galerie de artă cel puțin o dată pe an. Cu toate acestea, doar 20% au mers la bibliotecă pentru a împrumuta cărți, ceea ce indică un interes mai scăzut pentru lectura tradițională.
Consumul de conținut digital este, în schimb, în creștere. Studiul arată că 53% dintre români accesează platforme de streaming pentru a viziona filme, iar sub 50% dintre gospodării sunt abonate la astfel de servicii. Totuși, interfața de utilizare și experiența utilizatorului (UI/UX) joacă un rol mai important în decizia de abonare decât prețul abonamentului, ceea ce indică o schimbare a modului în care oamenii aleg să consume conținut cultural.
Prof. univ. dr. Lucian Georgescu, cineast și co-autor al studiului, explică această tendință: „Oamenii nu prea mai merg la cinema în spații publice. Românii accesează platforme de streaming și sunt abonați chiar și la 2-3 astfel de servicii, ceea ce indică o preferință clară pentru consumul digital de conținut. Publicul s-a mutat pe canapea.”
Cum stăm la capitolul ”cultură” în comparație cu europenii
Conform datelor Eurostat din 2022, România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea populației care a citit cărți în ultimele 12 luni, cu doar 29,5% dintre persoanele de 16 ani și peste declarând că au citit cel puțin o carte în acest interval, potrivit Radio România.
În contrast, media la nivelul UE este de 52,8%, iar țările cu cele mai ridicate procente sunt Luxemburg (75,2%), Danemarca (72,1%) și Estonia (70,7%).
Aceste statistici evidențiază o diferență semnificativă între România și alte state europene în ceea ce privește obiceiurile de lectură. Pentru a îmbunătăți această situație, este esențială promovarea lecturii și facilitarea accesului la resurse culturale prin investiții în infrastructura culturală și programe educaționale dedicate.
Concluzii și perspective pentru viitor
Barometrul de Consum Cultural evidențiază o realitate mixtă: deși românii participă mai activ la evenimente culturale și vizitează mai des obiective cu valoare istorică, lectura și frecventarea bibliotecilor rămân la un nivel relativ constant. Factorii economici, accesul limitat la infrastructura culturală și lipsa educației culturale sunt principalele bariere în calea creșterii consumului de carte.
Ministerul Culturii și autoritățile locale sunt chemate să dezvolte strategii pentru promovarea lecturii și accesului la resurse culturale. Investițiile în biblioteci moderne, evenimente literare și programe educaționale pot contribui la schimbarea tendințelor și la creșterea interesului pentru lectură în anii următori.
