Secretul de pe bancnota de 200 de lei. Nu multă lume cunoaște faptul că în spatele fiecărei bancnote stă o mică poveste. La fel este și în cazul bancnotei de 200 de lei cu chipul marelui poet român Lucian Blaga. Această hârtie ascunde o informație pe care foarte puțină lume o cunoaște.
Secretul de pe bancnota de 200 de lei. Conține un detaliu care te va uimi
Înainte să vorbim despre secretul pe care îl ascunde bancnota de 200 de lei, trebuie mai întâi să explicăm cum ia naștere, de fapt, o astfel de hârtie în România. Banca Națională a României, prin Direcția Emisiune, Tezaur și Casierie este cea care propune Consiliului de Administrație al BNR macheta bancnotei, dar și o personalitate românească.
În cazul bancnotei de 200 de lei, lansată la 1 decembrie 2006, a fost aprobată grafica cu marele poet român Lucian Blaga. Acesta a trăit între anii 1895 și 1961. Pe lângă chipul său, bancnota conține ca element grafic și o carte deschisă cu poemele sale. Însă cum scrisul este foarte mic, puțin pot descifra care dintre operele sale apare acolo.
De fapt, poemul stă scris pe cartea deschisă este „Autoportret”, pe care autorul l-a scris în 1942.
„Autoportret
Lucian Blaga e mut ca o lebădă.
În patria sa
zăpada făpturii ține loc de cuvînt.
Sufletul lui e în căutare,
în mută, seculară căutare,
de totdeauna, și până la cele din urma hotare.El caută apa din care bea curcubeul.
El caută apa,
din care curcubeul,
își bea frumusețea și neființa”, este poezia scrisă pe bancnota de 200 de lei, semnată de Lucian Blaga.
Viața lui Lucian Blaga
Lucian Blaga este unul dintre cei mai mari poeți români. El s-a născut în Lancrăn, lângă Sebeș. Localitatea natală se afla atunci în comitatul Sibiu. Lucian Blaga a fost al nouălea copil al unei familii de preoți, fiul preotului ortodox Isidor Blaga și al Anei.
Așa cum avea să se descrie mai târziu în „Autoportret”, „Lucian Blaga e mut ca o lebădă”. Sintagma provine de la faptul că poetul nu a putut vorbi până la vârsta de 4 ani. Primele clase le-a urmat la Sebeș, la școala primară germană (1902-1906), după care a urmat Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov (1906–1914), unde era profesor unchiul său, Iosif Blaga.
Debutul mareului poet a avut loc în ziarele Tribuna, cu poezia „Pe țărm” (1910) și în ziarul Românul (sub semnătura Ion Albu), cu studiul „Reflecții asupra intuiției lui Bergson” (1914).A urmat cursurile Facultății de Teologie din Sibiu și Oradea în perioada 1914 – 1916, pe care le-a finalizat cu licență în 1917. În decursul vieții, Lucian Blaga a scris zeci de volume de poezii, dramaturgie, folosofie, aforisme, proză și eseuri.
Propus pentru Premiul Nobel
Pe lângă scrierile pe care le-a lăsat în urma sa, toate fiind cunoscute în rândul românilor, acesta a mai activat și în alte domenii. Regretatul poet este cunoscut drept un filozof, jurnalist, dramaturg, traducător, diplomat, dar și profesor universitar.
De asemenea, există zvonuri potrivit cărora Lucian Blaga ar fi fost propus în 1956 de Rosa del Conte și de criticul Basil Munteanu, la inițiativa lui Mircea Eliade, pentru a primi premiul Nobel pentru literatură.
