Sfântul Dimitrie cel Nou este sărbătorit în data de 27 octombrie, iar cu acest prilej, evenimente religioase deosebite au loc în București. Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou Basarabov este sfântul protector al orașului București și a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în 1955. Iată de ce tradiții și obiceiuri trebuie să ții cont astăzi.
Cine a fost Dimitrie cel Nou
Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, cunoscut și sub numele de Dimitrie Basarabov, este celebrat anual pe data de 27 octombrie, marcând un moment semnificativ în București, unde se desfășoară cel mai mare pelerinaj la moaștele sfântului.
El s-a născut în satul Basarabovo din Bulgaria în secolul al XIII-lea, într-o familie de țărani simpli, așa cum reiese din documentele bisericești. De la o vârstă fragedă, acesta a manifestat o profundă credință, postind și rugându-se constant.
Conform relatărilor din Viețile Sfinților, Dimitrie cel Nou a fost inițial păstor de vite în satul său natal și și-a petrecut o perioadă semnificativă din viață în izolare într-o peșteră din apropiere, practicând postul riguros, abstinența și rugăciunea, complet separat de lume.
După moartea sa, moaștele sale au fost descoperite în râul din apropiere de locul său de naștere de către locuitorii locali și au fost depuse în biserica satului Basarab.
Moaștele Sfântului au fost protejate în timpul războiului
În timpul Războiului ruso-turc, generalul rus Petru Salnikov a decis să protejeze moaștele Sfântului Dimitrie și să le aducă în Rusia pentru a le feri de profanare din partea soldaților turci.
Totuși, când cortegiul a trecut prin București în iunie 1774, la solicitarea lui Hagi Dimitrie, un negustor înstărit, și a Mitropolitului Grigorie al II-lea al Munteniei, moaștele au fost încredințate credincioșilor ortodocși români în semn de mângâiere pentru suferințele și pierderile lor din timpul războiului.
Moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou au fost aduse la biserica din Dealul Mitropoliei din București în secolul al XVIII-lea, unde sunt venerate și celebrate până în prezent.
Cine își sărbătorește numele de Sfântul Dimitrie cel Nou
Atât pe 26 octombrie, în ziua Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir, cât și pe 27 octombrie, în ziua Sfântului Dimitrie Cel Nou Basarabov, peste 300.000 de români își sărbătoresc numele.
Printre numele de bărbați care derivă din „Dumitru” se numără și Dimitri, Mitică, Dimitrie, Dumitrache, Mitru, Mitrea, Mitache, Dimitrica, Mitu, Mituș, Dima.
În ceea ce privește numele de femei, sărbătoritele includ Dumitrica, Dumitra, Demetra, Dumitrița, Demetra, Dumitrana, Mita, Dumitriță, Mimi.
Te poate interesa și: Cine este Sfântul Dimitrie Basarabov, Ocrotitorul Bucureștilor, prăznuit pe 27 octombrie. Cele mai cunoscute tradiții și obiceiuri
Ce tradiții și obiceiuri trebuie să respecți în această zi
Poporul român pune mare preț pe respectarea tradițiilor și obiceiurilor. Astfel, potrivit superstițiilor, Sfântul Dimitrie marchează adesea începutul iernii.
Ciobanii recurg la semne pentru a anticipa cum va fi sezonul rece. Un obicei implică așezarea unui cojoc în mijlocul turmei de oi, apoi ei urmăresc care oaie se va așeza pe el. Dacă o oaie neagră se așază, se spune că iarna va fi blândă, iar dacă o oaie albă ocupă acel loc, iarna va fi aspră.
În unele zone ale țării, se practică obiceiuri menite să aducă protecție și fertilitate gospodăriei. Se aprinde o roată de paie care se rostogolește în jos pentru a oferi căldură spiritelor celor decedați și pentru a ține la distanță fiarele sălbatice și bolile, iar după, tăciunii stinși sunt aruncați în livezi și grădini pentru a aduce rod bogat pământului.
De asemenea, este interzisă folosirea pieptenilor în ziua Sfântului Dimitrie, deoarece se crede că ar atrage necazuri și primejdii. În Bucovina, se spune că cei care seamănă usturoi după ziua Sfântului Dimitrie vor avea parte de nenorociri în anul următor, iar cei cu datorii sunt îndemnați să le achite până la această sărbătoare pentru a-și asigura un an lipsit de probleme.
